Forumul anual al Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice (4-5 iunie Tallin)

La început de iunie, am participat în Estonia la cel de-al 9-lea Forum al Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice. Adoptată de Consiliul European în 2009, Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice oferă sprijinul necesar Suediei, Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Germaniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei pentru a soluționa împreună provocările comune cu care se confruntă: protecția mediului, îmbunătățirea conexiunilor de transport și crearea de condiții pentru creștere economică.

Cu ocazia acestei vizite oficiale, am discutat cu premierii celor trei state baltice – Jüri Ratas, prim-ministrul Estoniei, Māris Kučinskis, prim-ministrul Letoniei, și cu Saulius Skvernelis, prim-ministrul Lituaniei – pe marginea propunerilor Comisiei Europene pentru viitorul buget al UE, precum și despre cum va arăta politica de coeziune după 2020.

Pentru perioada post-2020, am în vedere consolidarea sprijinului oferit în mod special prin intermediul programelor Interreg pentru îndeplinirea obiectivelor cuprinse în strategiile macro-regionale, pentru a stimula și mai mult cooperarea între țări, în domenii esențiale în care există provocări ce pot fi soluționate doar prin cooperarea între diverse state membre sau non-membre. Am subliniat importanța unui acord cât mai rapid pentru perioada financiară 2021-2027, care va însemna timp suficient pentru pregătirea, planificarea și implementarea proiectelor cu finanţare europeană după 2020.

Un al moment special al vizitei în Tallin a fost întâlnirea cu toate părțile implicate în implementarea fondurilor europene în Estonia: de la reprezentanți ai ministerelor, la cei ai autorităților locale și ai ONG-urilor.  A fost pentru prima oară când am prezentat noul regulament al politicii de coeziune de după 2020, după ce Comisia Europeană a înaintat propunearea de buget. Mesajul meu a fost clar: Comisia Europeană propune pentru perioada 2021-2027, o politică de coeziune mai modernă și mai simplă pentru toate regiunile, într-o abordare realistă și echilibrată.

A fost în egală măsură importantă discuția cu membrii Comisiei de Finanțe a Parlamentului Estonian, unde am prezentat prioritățile post 2020, care vor ajuta Europa să rămână competitivă în domenii esențiale precum: cercetare și inovare, transformare industrială, atenuarea schimbărilor climatice și o economie bazată pe emisii reduse de carbon. De asemenea, am asigurat autoritățile estoniene că dorim în continuare să păstrăm o dimensiune teritorială puternică, cu accent pe dezvoltarea urbană durabilă, dar și pe cooperarea interegională.

Și nu în ultimul rând, mi-a făcut plăcere să particip la prezentarea unui proiect finanțat prin politica de coeziune, „BaltSe@nior”și derulat în cadrul Universității Tehnologice din Tallinn. Specialiști în diverse domenii din nouă țări din regiunea Mării Baltice s-au reunit în cadrul acestui proiect pentru a veni cu soluții în direcția îmbunătățirii calității vieții persoanelor în vârstă, generând, în același timp oportunități de afaceri pentru întreprinderile din regiune.

 

 

 

 

 

Bugetul UE: Dezvoltarea regională și politica de coeziune după 2020

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE și una dintre cele mai tangibile expresii ale solidarității.

Economia UE este în curs de redresare, dar pentru a elimina decalajele care persistă între statele membre și între regiunile din interiorul acestora, sunt necesare investiții suplimentare. Bazându-se pe un buget de 373 de miliarde de euro în angajamente pentru perioada 2021-2027, viitoarea politică de coeziune are, din perspectiva investițiilor, capacitatea de a contribui la eliminarea acestor decalaje. Resursele vor fi direcționate în continuare către regiunile care au cea mai mare nevoie de investiții pentru a recupera decalajul în raport cu restul UE. În același timp, aceasta va continua să fie o legătură puternică, directă între UE și regiunile și orașele sale.

„Astăzi propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, care să nu lase pe nimeni în urmă. Am îmbunătățit flexibilitatea acestei politici pentru a o adapta la noile priorități și pentru a spori protecția cetățenilor UE. Am simplificat, de asemenea, normele, iar acest lucru va fi în beneficiul tuturor, de la întreprinderile mici la antreprenori și la școli și spitale, care vor putea obține fonduri mai ușor.”

Vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen: „În următorii zece ani, politica de coeziune va ajuta ansamblul regiunilor să-și modernizeze industria, să investească în inovare și va facilita tranziția către o economie circulară, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În plus, propunerea noastră va contribui, de asemenea, la consolidarea unui mediu favorabil întreprinderilor în Europa, creând condiții adecvate pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și investiții.”

Principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru modernizarea politicii de coeziune sunt:

1. Axarea pe priorități strategice de investiții, în cazul cărora UE este cea mai în măsură să obțină rezultate bune: Majoritatea investițiilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune vor fi direcționate către inovare, sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologiile digitale și modernizarea industrială. De asemenea, acestea vor fi folosite în scopul de a facilita tranziția spre o economie cu emisii scăzute de carbon și lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris.
2. O politică de coeziune pentru toate regiunile și o abordare mai adaptată a dezvoltării regionale:

• Investiții în toate regiunile: Regiunile care înregistrează încă decalaje în ceea ce privește creșterea sau veniturile, situate în principal în sudul și estul Europei, vor beneficia în continuare de un sprijin substanțial din partea UE. Politica de coeziune va continua să investească în toate regiunile, deoarece multe dintre acestea, situate în întreaga Europă (inclusiv în statele membre mai bogate), întâmpină dificultăți în realizarea tranziției industriale, în combaterea șomajului și în a se afirma într-o economie globalizată.
• O abordare adaptată: Politica de coeziune clasifică regiunile în trei categorii: regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni de tranziție și regiuni dezvoltate. PIB-ul pe cap de locuitor rămâne în continuare principalul criteriu de alocare a fondurilor necesare pentru a reduce discrepanțele și a ajuta regiunile cu venituri și creștere economică scăzute să recupereze decalajele. De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, și anume șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migranților.
• Inițiative la nivel local: Politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 reprezintă o Europă care împuternicește, prin sprijinul acordat strategiilor de dezvoltare inițiate la nivel local. Autoritățile locale, urbane și teritoriale vor fi mai implicate în gestionarea fondurilor UE, în timp ce ratele de cofinanțare majorate vor îmbunătăți asumarea răspunderii pentru proiectele finanțate de UE în regiuni și orașe.

3. Un număr limitat de norme, mai clare, mai scurte și un cadru mai flexibil:

• Simplificarea accesului la fonduri: Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și simplificând procedurile de control pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE.
• Un cadru unic de reglementare: Există deja un cadru de reglementare unic care cuprinde șapte fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestiune partajată”), ceea ce va facilita activitatea managerilor de programe finanțate prin fonduri UE. Acest cadru va facilita, de asemenea, sinergiile, de exemplu între fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație, pentru a elabora astfel strategii de integrare locală a migranților. Cadrul permite, de asemenea, stabilirea unor legături mai eficiente cu alte fonduri din setul UE de instrumente bugetare; De exemplu, statele membre pot alege să transfere o parte din resursele politicii de coeziune către programul InvestEU.
• Adaptarea la necesități: De asemenea, noul cadru combină stabilitatea necesară pentru planificarea pe termen lung a investițiilor cu nivelul adecvat de flexibilitate necesar pentru a face față evenimentelor neprevăzute. O evaluare la jumătatea perioadei va determina dacă sunt necesare modificări ale programelor pentru ultimii doi ani din perioada de finanțare și dacă va fi posibil transferul limitat de resurse în cadrul programelor finanțate din fondurile UE.

4. O mai strânsă legătură cu semestrul european, pentru a îmbunătăți mediul de investiții în Europa: Comisia propune consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și semestrul european, pentru a crea un mediu favorabil întreprinderilor și creșterii în Europa, astfel încât investițiile UE și cele naționale să poată fi valorificate la întregul lor potențial. Această consolidare a sprijinului politicii de coeziune pentru reformele structurale va asigura deplina complementaritate și coordonare cu noul Program îmbunătățit de sprijin pentru reforme.

Următoarele etape

Într-un spirit de transparență fără precedent, la 2 mai, Comisia Europeană a prezentat, pentru prima dată în istorie, propunerea sa pentru noul buget pe termen lung al UE, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018. În același spirit, Comisia publică astăzi, de asemenea, alocările naționale pentru politica de coeziune pentru statele membre, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018 (a se vedea anexa).

Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Dacă s-ar înregistra întârzieri similare celor constatate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020, 100 000 de proiecte finanțate de UE nu ar fi lansate la timp; aceasta ar însemna că multe școli care trebuie renovate ar urma să intre în renovare mai târziu și ar presupune, de asemenea, că unele echipamente medicale ar fi livrate cu întârziere în spitale sau că micile întreprinderi ar fi forțate să își planifice investițiile fără garanțiile necesare.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

ANEXĂ

Alocări pentru politica de coeziune pentru 2021-2027

Într-un spirit de transparență fără precedent, la 2 mai, Comisia a prezentat, pentru prima dată în istorie, propunerea sa pentru noul buget pe termen lung al UE, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018. În același spirit, Comisia publică, de asemenea, toate cifrele relevante pentru diversele programe de cheltuieli, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018.

 

Vizită oficială în România (21-22 mai)

 

                                                                                                                         În perioada 21-22 mai,  am efectuat o vizită oficială la Bacău, pentru a participa la conferința organizată de DG REGIO, cu tema “Investițiile urbane în Europa: provocare pentru schimbare”.  Scopul Rețelei de Dezvoltare Urbană este acela de a evalua modul în care fondurile structurale și de investiții sunt atrase și implementate în orașele Europei, facilitând totodată, schimbul de informații între orașe și dialogul direct cu Comisia Europeană.

Peste un miliard de euro vor fi investiți în dezvoltarea urbană în România. Comisia Europeană este pregătită să ofere sprijinul necesar autorităților române pentru ca aceste resurse să fie folosite cât mai bine și cât mai repede. Ele reprezintă pentru orașele din România o ocazie ce nu poate fi ratată  și cu această ocazie, am reamintit autorităților că ar trebui să exploateze pe deplin oportunitățile de finanțare existente. După cum știți, România dispune de o alocare totală de aproape 31 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 din fondurile structurale și de investiții europene. Această alocare este reprezintă  2,6% din PIB anual și 44% din investițiile publice naționale preconizate fiind totodată, o șansă imensă pentru dezvoltarea economică și socială a României, creșterea locurilor de muncă, dar și  reducerea inegalităților teritoriale și abordarea problemelor de conectivitate.

Cu această ocazie am avut o întrevedere cu dna Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, cu dna Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, Lucian Șova, Ministrul Transporturilor și cu dl. Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău. Am asigurat autoritățile române, că împreună cu serviciile din cadrul DG REGIO, vom continua să fim un partener de nădejde în privința utilizării la maximum a fondurilor politicii regionale destinate țării noastre.

De asemenea, am vizitat proiectul cu finanțare europeană de la Observatorul Astronomic “Victor Anestin”, având ca scop restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural local. Consider că acest observator este un loc frumos de vizitat și a petrece timp cu copiii dvs., fiind totodată, un obiectiv care atrage turiștii, atât din interiorul cât și din afara României!

În cele din urmă, împreună cu dna Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, am susținut un dialog cu cetățenii la Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău.

M-am simțit întotdeauna bine în Moldova și vin cu plăcere pentru a discuta cu românii și pentru a oferi autorităților centrale, locale și regionale suportul meu personal și al Comisiei Europene. Vom oferi în continuare sprijin pentru reducerea birocrației, pentru îmbunătățirea absorbției, pentru un mai bun management al proiectelor, dar, în final, totul depinde de autoritățile din țară. Depinde de Guvern, de Parlament, de autoritățile locale să existe legi mai clare și să fie pregătite proiecte de succes.

Am intrat în anul Centenarului și cred că miza pentru România este să ne unim forțele pentru un viitor mai bun, iar tinerii vor avea un rol esențial în acest sens. Voi susține cu toată tăria, ca și până acum, direcția pro-europeană a României și voi continua să discut cu cetățenii, despre modul în care putem face împreună o Românie mai bună în cadrul Uniunii Europene.

 

Vizită oficială în Republica Moldova

În cadrul vizitei oficiale, pe care am efectuat-o în Republica Moldova, la Chișinău și Ungheni în perioada 17-21 mai, m-am întâlnit cu dl. Pavel FILIP, prim-ministrul Republicii Moldova, dl. Liviu VOLCONOVICI, ministrul Agriculturii, Dezvoltării regionale și Mediului, și cu dl. Iurie LEANCĂ, Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, cât și cu reprezentanți ai societății civile, partidelor politice și mediului de afaceri.

Un mesaj important în cadrul vizitei pe care am efectuat-o în Republica Moldova, a fost că Uniunea Europeană își menține angajamentul de a consolida relația politică, precum și integrarea economică a Republicii Moldova, printr-o colaborare strânsă în baza Acordului de Asociere.

A fost în egală măsură important, în cadrul vizitei în Republica Moldova, să dau asigurări autorităților naționale că toate eforturile depuse până acum de Republica Moldova în ceea ce privește reformele structurale sunt apreciate la Bruxelles și că Uniunea Europeană va continua să sprijine Republica Moldova pentru a-și urma destinul european.

Vizita mea s-a concentrat însă, în special, pe modul în care politica de coeziune, în special prin intermediul Strategiei UE pentru regiunea Dunării și programele de cooperare transfrontalieră pot oferi sprijinul necesar dezvoltării regionale și creșterii economice în Republica Moldova.

 

Într-adevăr, Republica Moldova se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv cu un decalaj major de dezvoltare între Chișinău și restul regiunilor. Cred că o politică de dezvoltare regională puternică este o componentă importantă a reformelor structurale necesare în Republica Moldova și consider că modelul UE poate servi drept sursă de inspirație pentru politica regională a acesteia.

De asemenea, în cadrul vizitei oficiale în Republica Moldova, am ajuns și la Ungheni unde am avut onoarea de a deschide oficial Orășelul European Ungheni 2018.

A fost un moment emoționant pentru mine să mă întâlnesc cu locuitorii din Ungheni și să văd interesul lor real pentru calea europeană a Republicii Moldova.

La fel de important este și sprijinul pe care îl acordăm cooperării dintre Republica Moldova și regiunile învecinate, de la granița cu România.

Avem deja rezultate concrete ale acestei cooperări, unde UE a susținut până acum construirea unei conducte de gaze între Iași și Ungheni. Aceasta a avut ca scop creşterea gradului de securitate energetică atât pentru Republica Moldova, cât și pentru partea de est a României, prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze. Totodată, UE a sprijinit deja 5.000 de întreprinderi, ceea ce a dus la crearea a peste 1.500 de noi locuri de muncă. Iar pentru a facilita oportunitățile de afaceri au fost înfiinţate 8 incubatoare de afaceri în toată țara, dintre care unul este la Călărași, în apropiere de Ungheni.

UE asigură, de asemenea, finanțare pentru centura ocolitoare a orașului Ungheni, ca parte a unui program național de reabilitare a drumurilor, facilitând legătura dintre Chișinău – Ungheni – Sculeni – frontiera cu România, care ar putea să devină un drum simbolic ce leagă Republica Moldova de UE. Aproximativ 30 km de drumuri naționale au fost deja reabilitate cu finanțare de 100% din partea UE, iar construcţia unei centuri în jurul municipiului Bahmut va începe în acest an, tot cu 100% fonduri UE. Luând în considerare, de asemenea, activitatea desfăşurată de băncile partenere ale UE (BERD & BEI), aproximativ 700 km de drumuri vor fi reabilitate în Republica Moldova datorită sprijinului UE.

Uniunea Europeană investeşte masiv și în proiecte în domeniul energiei în toate regiunile Moldovei. 5 municipalităţi (Ocnița, Orhei, Cantemir, Călărași şi Feștelița) beneficiază deja de sprijin financiar semnificativ pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică a clădirilor publice, pentru modernizarea sistemelor de iluminat public, precum și pentru dezvoltarea de tehnologii de energie regenerabilă.

În ceea ce privește programul actual de cooperare transfrontalieră România – Republica Moldova, acesta este finanțat cu peste 80 de milioane de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Instrumentul de Vecinătate. Pentru a impulsiona implementarea viitoarelor proiecte mari de infrastructură și interconectare din cadrul acestui program, cred că este nevoie de formarea unui grup comun de lucru între părți. Cu sprijinul experților Comisiei Europene, acest grup de lucru România – Republica Moldova, ar urma să armonizeze planificarea investițiilor și mai apoi să monitorizeze implementarea proiectelor, care vor aduce mai aproape Republica Moldova de UE.

Totodată, am încurajat autoritățile de la Chișinău să continue participarea activă a Republicii Moldova – ca partener egal, alături de alte 13 state – în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, pe o serie de subiecte de interes comun, dintre care unele sunt relevante pentru Acordul de Asociere, cum ar fi sectorul apei și politica pieței muncii.

 

 

 

În vizită oficială în Italia

 

A fost un moment deosebit să fiu alături de Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovici si Primarul orașului Florența, Dario Nardella, cu ocazia conferinței privind Starea Uniunii 2018, organizată de Institutul Universitar European din Florența.

 

În cadrul acestei vizitei oficiale în Italia, desfășurată la Roma și Florența- am avut întâlniri cu dna Virginia Raggi, primarul orașului Roma, capitala Italiei, și cu dl. Nicola Zingaretti, președintele regiunii Lazio cu care am discutat despre modul în care investițiile cu finanțare europeană din prezent creează premizele unei politici de coeziune puternice în viitor.

 

În a doua parte a vizitei, am susținut un discurs pe tema solidarității europene și a bugetului UE în cadrul conferinței despre Starea Uniunii 2018, organizată de Institutul Universitar European din Florența. Am subliniat că politica regională este cea mai puternică expresie a solidarității europene, fiind principala politică de investiții a Europei.

De asemenea, am fost onorată să pot avea privilegiul unei întâlniri cu Papa Francisc în Vatican, pe care îl apreciez pentru latura sa umană, apropierea față de oameni și mesajul său de       pace și   compasiune față de cei care au cea mai mare nevoie de o mână de ajutor. A fost un moment unic și extrem de emoționant.

 

Conferința la nivel Înalt „Zilele TEN-T 2018” de la Ljubljana

Mi-a făcut plăcere să particip, alături de vicepreședintele pentru Uniunea energiei Maroš Šefčovič, comisarul pentru buget și resurse umane Günther Oettinger și comisarul pentru transport Violeta Bulc, la conferința la nivel înalt „Zilele TEN-T” ce a avut loc la Ljubljana, în Slovenia.

Evenimentul, organizat de Comisia Europeană, a adus laolaltă miniștrii din 26 de țări europene, membri ai Parlamentului European și peste 2.000 de părți interesate din domeniu, pentru a discuta viitorul politicii de transport. În acest context, discuțiile au avut la bază agenda pozitivă pentru o mobilitate ecologică, conectată și competitivă, prezentată de Comisia Europeană în pachetele sale de inițiative „Europa în mișcare”.

M-am bucurat să observ că ediția din acest an a pus un accent puternic pe investițiile în transport, care promovează crearea de locuri de muncă și prosperitatea economică.

Totodată, potrivit estimărilor Comisiei Europene, finalizarea rețelelor de transport trans-europene (TEN-T) prioritare va genera o creștere de 1,8% a PIB-ului până în 2030 și 13 milioane de locuri de muncă în intervalul de timp considerat.

Un sector de transport modern, sigur și durabil în întreaga Europă este esențial pentru fiecare cetățean european și fiecare regiune europeană. Această conferință a avut loc la momentul potrivit, deoarece trebuie să venim cu răspunsuri concrete la o întrebare crucială: cum putem finanța modernizarea transportului pan-european? Politica de coeziune este parte a soluției, având un rol-cheie în îndeplinirea acestui obiectiv.

 

Vizită oficială în Malta, împreună cu comisarul Karmenu Vella

Am participat alături de comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit Karmenu Vella, timp de 2 zile, la o serie de discuții aprofundate privind politica de coeziune post-2020 cu reprezentanți ai guvernului maltez, precum și cu publicul larg din această țară.

Vizita în Malta a început  cu o întâlnire cu ministrul pentru afaceri europene și egalitate, Elena Dalli, Secretarul Parlamentar pentru Fondurile Europene și Dialogul Social, Aaron Farrugia și Ministrul pentru insula malteză Gozo, Justyne Caruana, cu care am discutat despre viitorul politicii de coeziune.

În cadrul vizitei, am fost impresionată de eforturile depuse în realizarea proiectului ‘Parcul Industrial Xewkija’, de pe insula Gozo, iar cu această ocazie am văzut încă o dată modul în care fondurile UE, în special fondurile pentru politica de coeziune, au rezultate concrete pe teren. Cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER), parcul este principala zonă industrială a insulei, care găzduiește companii în domeniul tehnologiei informației, precum și companii de mobilier și produse alimentare. Mă bucur să văd că acest parc industrial oferă creștere economică insulei, precum și oportunități de angajare, prin diversificarea activităților de afaceri.

La finalul primei zile, împreună cu colegul meu, comisarul Karmenu Vella, am avut un dialog cu cetățenii maltezi, în cadrul căruia am răspuns la întrebările lor atât despre UE cât și despre politica de coeziune.

 

În a doua parte a vizitei, însoțită de Ministrul pentru Afaceri Europene și Egalitate, Elena Dalli și de comisarul Karmenu Vella, am vizitat un proiect finanțat prin politica de coeziune, într-un district al capitalei malteze, Valetta, care înregistrează o rată ridicată a șomajului și a criminalității, și unde am putut constata, din nou, cum fondurile europene ajută la regenerarea zonelor urbane mai sărace.

Totodată, am efectuat o vizită la Fort St. Angelo, parte a Patrimoniului Mondial UNESCO care datează din Evul Mediu și care a fost restaurat cu fonduri europene, ceea ce constituie un alt exemplu concret al felului în care fondurile politicii de coeziune ajută orașele și regiunile. În cele două luni de la deschidere, s-au înregistrat peste douăzeci de mii de vizitatori ceea ce reprezintă un ajutor semnificativ pentru economia locală.

Și nu în ultimul rând, m-am bucurat să particip la prezentarea proiectului major ‘Marsa Junction’ care constă în construirea unei noi infrastructuri pentru îmbunătățirea traficului rutier, dar și a mobilității pietonilor și a bicicliștilor. Tot aici a fost construit un parc auto ce încurajează cetățenii să utilizeze mijloacele de transport în comun sau să meargă pe jos în loc să folosească mașinile personale.

 

„politica de coeziune post-2020”

În cadrul Consiliului pentru Afaceri Generale (CAG), care s-a desfășurat joi, 12 aprilie, am discutat despre viitorul politicii de coeziune.

Discuțiile au fost axate pe sfera de acoperire și prioritățile viitoare ale politicii de coeziune. Cu această ocazie, mi-am exprimat convingerea că Europa are nevoie în continuare de o politică de coeziune pentru toate regiunile și am subliniat faptul că păstrarea status quo-ului nu reprezintă o opțiune.

Statele membre au un rol important și o responsabilitate majoră în implementarea Fondurilor structurale și de investiții europene, precum și în succesul Politicii de coeziune. Așadar, sunt de părere că este necesar ca orașele să aibă un rol important și în faza de programare, prin identificarea prioritățile tematice. Consider că pentru a avea o abordare integrată a dezvoltării urbane și teritoriale trebuie redusă povara administrativă asupra autorităților locale, asigurând, totodată, o mai mare flexibilitate pentru orașele care implementează proiecte în baza propriilor nevoi și obiective strategice.

În ceea ce privește prioritățile de investiții, am reamintit necesitatea de a sprijini toate regiunile pentru ca acestea să poată realiza tranziția industrială, să se poată angaja pe calea inovării investind în propriile comunități prin intermediul specializării inteligente.

La nivelul Comisiei, menținem un dialog constant cu autoritățile naționale pentru a accelera absorbția și a spori impactul fondurilor europene . Având în vedere că în Politica de coeziune post-2020 va exista o importantă dimensiune urbană, pregătirea unor proiecte solide, care să reflecte strategiile integrate, devine un pas obligatoriu. Cu alte cuvinte, statele membre au la dispoziție multiple instrumente și opțiuni de finanțare pentru a asigura dezvoltarea durabilă a orașelor și pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale populației.

Am îndemnat astfel miniștrii responsabili pentru fondurile europene din statele membre să pregătească, încă de pe acum, o serie de proiecte solide, bine fundamentale, astfel încât, atunci când începe următoarea perioadă de programare, să poată fi demarată implementarea. Prin urmare, viitorul politicii de coeziune, după 2020, depinde de rezultatele pe care le vom realiza în perioada actuală de programare.

 

 

 

 

Îmi doresc ca autostrada Montana, de-a lungul coridorului Târgu Mureș-Iași, să devină o realitate în anii următori

De curând, am acordat un interviu cotidianului Curierul de Iași cu privire la prioritățile Comisiei pentru următorul an, beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană cât şi despre proiectele cu finanțare europeană ce trebuie să răspundă nevoilor și preocupărilor cetățenilor.

Am confirmat încă o dată faptul că de la începutul mandatului meu, am lucrat împreună cu toate Guvernele şi autoritățile naționale pentru a mă asigura că proiectele sunt pregătite și implementate în timp util. În acest sens, pot spune că am avut mai multe întâlniri atât cu doamna Prim Ministru, Viorica Dăncilă,  cât şi cu Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb precum şi cu miniştrii de resort pentru a evita dezangajarea fondurilor alocate României.

S-au făcut progrese importante în simplificarea mecanismelor de absorbție şi am fost totodată asigurată de către autoritățile române de continuarea acestui lucru.

Sprijinul nostru, al Comisiei nu se referă doar la acele investiții care pot genera o absorbție rapidă (cheltuieli pe teren), dar și la investiții de lungă durată, care au o importanță strategică pentru țara noastră și care corespund unor nevoi identificate la nivel național, local şi regional.

România este un stat al UE mai tânăr, însă aceasta nu înseamnă că autoritățile române sunt mai puțin pregătite, din contră, am constatat că dispunem de specialiști foarte capabili și motivați, pe care întotdeauna mă bucur să îi întâlnesc când vin în țară în misiuni oficiale.

De aceea, consider că ar fi oportună începerea construcției autostrăzii Montana, în anul în care România își sărbătorește centenarul de reunificare. Cu toate acestea, trecerea Munților Carpați nu este o sarcină ușoară, având în vedere numeroasele provocări geologice și de inginerie. Acesta este motivul pentru care este important să existe o pregătire amănunțită a proiectului de autostradă, care va necesita timp pentru a fi bine făcut. Există multe aspecte de mediu care trebuie evaluate cu atenție. Cu cât pregătirea este mai bună, cu atât mai rapidă poate fi construcția autostrăzii, evitând întârzierile și problemele care ar putea fi anticipate, precum și creșterile neprevăzute de costuri care ar putea periclita întregul proiect.

Autoritățile de management din România sunt responsabile de gestionarea fondurilor, începând cu selecția, până la punerea în aplicare a proiectelor, în conformitate cu legislația românească și pe baza programelor aprobate de Comisia Europeană.

Îmi doresc ca autostrada Montana, de-a lungul coridorului Târgu Mureș-Iași , să devină o realitate în anii următori.

 

 

„30 de ani de politică de coeziune”

Am fost gazda unei dezbateri care a analizat realizările politicii de coeziune în ultimele trei decenii, luând în considerare contribuția ei esențială la momentele importante din istoria UE, de la crearea pieței unice la valurile succesive de extindere. Cu această ocazie, m-am bucurat să-i am ca invitați pe președintele Parlamentului European Antonio Tajani, premierul portughez Antonio Costa, președintele Comitetului Regiunilor Karl-Heinz Lambertz, pe Michel Barnier și Danuta Hubner, care au discutat despre politica de coeziune în calitatea lor de foști comisari europeni responsabili cu acest portofoliu, precum și Karin Wanngård, primarul orașului Stockholm, și Joanna Mikl-Leitner, președintele regiunii Austria Inferioară, care au intervenit via videoconferință.

Totodată, Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker ni s-a alăturat transmițând un mesaj video participanților la dezbatere.

Politica de coeziune a reprezentat întotdeauna o parte esențială a răspunsului european comun la provocările cu care se confruntă Uniunea. În această dezbatere, am analizat modul prin care politica de coeziune post-2020 poate oferi sprijin pe mai departe Uniunii pentru gestionarea unor provocări precum migrația, revoluția digitală, globalizarea, schimbările demografice și coeziunea socială, convergența economică și schimbările climatice.

Dezbaterea a fost transmisă în direct de canalul TV Euronews în data de 21 martie și va fi reluată:

sâmbătă, 24 Martie orele 21:05;

luni, 26 Martie-18:10;

marți, 27 Martie-12:05;

miercuri, 28 Martie-14:10;

 

Mai multe informaţii despre fondurile europene în România sunt disponibile în platforma de date deschise.

1,8 mil euro pentru îmbunătățirea protecției contra inundațiilor în România

Prin intermediul unui pachet de investiții, în valoare de 1,8 milioane de euro, din Fondul de coeziune vor fi finanțate măsuri de prevenire a inundațiilor în 11 bazine hidrografice de pe teritoriul României. Acestea au în vedere construcția de stații de măsurare a precipitațiilor, precum și infrastructura necesară reducerii efectelor distructive. Aproximativ 52 de mii de locuitori vor beneficia de o protecție sporită în ceea ce privește inundațiile, grație acestui proiect cu finanțare europeană.

„Politica de coeziune ne oferă aici un exemplu concret al unei Europe ce oferă protecție. Din acest moment și până la finalul perioadei bugetare, mai mult de 13 milioane de oameni din întreaga UE vor beneficia de o mai bună protecție contra inundațiilor, prin intermediul unor astfel de investiții„.