Germania complica ecuatia europeana

Suspendarea procesului de ratificare a Tratatului de la Lisabona de catre Curtea Constitutionala a Germaniei redeschide o discutie mai ampla. Dincolo de perspectivele acestui tratat, revine in atentie o intrebare fundamentala: Uniunea Europeana se indreapta spre un stat federal sau spre o comunitate de state suverane?

Prin decizia pronuntata marti de instanta de la Karlsruhe, principala putere europeana si-a spus punctul de vedere: parlamentul national – Bundestagul – trebuie sa aiba un rol mai mare in problemele europene, urmand sa fie mai implicat in procesul decizional din UE.

Tratatul de la Lisabona fusese ratificat de cele doua Camere de la Berlin, dar presedintele Horst Koehler nu l-a semnat,  asteptand verdictul Curtii Constitutionale, care fusese sesizata de parlamentari ai Uniunii Crestin-Sociale din Bavaria si ai Partidului Stangii. Acestia avertizasera asupra faptului ca suveranitatea Germaniei ar fi pusa in pericol prin diminuarea prerogativelor Parlamentului national o data cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona. Curtea Constitutionala a decis ca Tratatul respecta Constitutia germana, cu conditia elaborarii unei legi aditionale care sa garanteze rolul Bundestagului in deciziile referitoare la integrarea europeana.

In urma acestui verdict, care reprezinta o infrangere pentru cancelarul Angela Merkel – favorabila ratificarii neconditionate a Tratatului de la Lisabona – Bundestagul a fost convocat in sesiunea extraordinara pentru sfarsitul lunii august, votul asupra legii cerute de Curtea Constitutionala fiind prevazut in 8 septembrie. Intrucat coalitia la putere, alcatuita din crestin-democrati si social-democrati, a votat cu o larga majoritate in favoarea Tratatului, e de asteptat sa nu apara alte surprize.

Cu toate acestea, Germania ramane, deocamdata, pe lista tarilor care nu au ratificat inca Tratatul de la Lisabona, act al carui principal obiectiv il reprezinta reformarea institutiilor europene. In Irlanda, va avea loc cel mai probabil in octombrie un al doilea referendum, in vreme ce presedintii eurosceptici ai Cehiei si Poloniei nu au semnat Tratatul, desi parlamentele din tarile lor s-au pronuntat deja in favoarea sa. O alta amenintare vine din partea conservatorilor britanici, care, favoriti pentru alegerile de anul viitor, au avertizat ca ar putea supune, la randul lor, aprobarii prin referendum Tratatul de la Lisabona, desi acesta a fost ratificat deja de Marea Britanie.

Verdictul Curtii germane nu complica doar calendarul adoptarii in toate statele Uniunii Europene a tratatului constitutional, ci si ecuatia puterii in UE, o data cu asumarea de catre un Parlament national a unor prerogative sporite in materie europeana. Va reamintesc ca Tratatul de la Lisabona acorda atribute suplimentare institutiilor de la Bruxelles, inclusiv Parlamentului European. In aceste conditii si avand in vedere ca pozitia Germaniei atarna greu in balanta politica europeana, nu ne ramane decat sa asteptam continutul legii ce va fi dezbatuta la Berlin. Iar intrebarea privind viitorul, si asa incert al UE, ramane deschisa.

Anunțuri

11 gânduri despre “Germania complica ecuatia europeana

  1. Corina,

    Am citit cu interes postul gândindu-mă unde ne situăm noi în raport cu această dilemă. A Uniunii Europene, a Germaniei şi a celorlalte state care se codesc să adopte Tratatul de la Lisabona, a doua „variantă”, parcă, a Constituţiei europene.
    Acesta este un subiect serios şi eu sunt în dispoziţie de vacanţă.
    Pe de altă parte, dacă Uniunea europeană se încăpăţânează să se constituie ca o contrapondere în antiteză la CSI riscă să rămână împotmolită în proiect. Pentru că n-am văzut nimic în lumea aceasta şi nici n-am auzit să se poată construi pe ură şi intoleranţă. Mai adăugăm şi „amănuntul” că Rusia de astăzi nu mai este Rusia de acum 50 de ani. Nu e nici Rusia lui Stalin şi nici Rusia lui Elţîn. Iar aversiunea noastră „proletară” – şi nu doar a noastră – nu poate fi decât păguboasă.
    De ce s-a oprit oare Germania în acest punct? …

  2. Pana la data de 30 aprilie 2009 bautorii de bere din Bavaria erau obligati sa publice listele beneficiarilor de subventii comunitare in agricultura. Romania s-a aliniat acestei politici in conformitate cu regulamentele europene.
    Mariann Fischer Boel declara la data de 16 iunie 2009 ca va declansa procedura de infringement impotriva Germaniei datorita datorita acestui refuz.
    Daca statul roman este urmarit pentru modul in care cheltuieste banii comunitari, acordand subventii in agricultura, de ce nu as fi si eu interesat de valoarea subventiilor din acelasi buget acordate ‘beutorilor’?
    Ce-ar fi sa nu mai justificam nici acei bani necesari dezvoltarii pescuitului pe fluviul ‘nascut’ tot in statul Freistaat Bayern?
    Sa ne mai lase si nemtzii astia cu figurile lor!

  3. Eu înţeleg importanţa acestui tratat, dar oare este înţeleaptă această grabă în adoptarea lui? Nu ştiu de ce am impresia că mai toată lumea semnează acest tratat mai mult de nevoie decât de voie.

  4. off topic: ce parere aveti despre atitudinea sua?

    obiectiv privind, cred ca sua se comporta foarte urat si neprincipial cu aliatii sai de la venirea lui obama la putere. sarkozy, primul presedinte pro-american francez este trimis la 4 metri de grupul obama-berlusconi-medvedev. obama nu a gasit timpul necesar sa se intalneasca nici cu presedintele poloniei, nici al romaniei, nici al cehiei si nici nu prea ii mai baga in seama pe englezi. ambasada in statul aliat Romania, stat care a trimis mii de militari si a pierdut trupe in conditii de opinie publica ostila prezentei la mii de kilometri de tara, ramane neocupata cu lunile. in timp ce pentru ahmadinejad isi gaseste timp pentru scrisori si plecaciuni. un macelar ca ceausescu(ayatollahul) e doar “mangaiat” cu declaratii scoase cu clestele. vezi doamne sa nu strice echilibrul.

    consider ca basescu a procedat corect de asta data neducandu-se la receptia de pe 2 iulie. romania pierde soldati pe fronturile americane si sua nu trimite ambasador fiindca “este vacanta”. asta este bataie de joc. ma dezgusta servilismul lui boc si geoana fata de o america care incepe sa isi uite aliatii.

    as fi curios sa vad si punctul dvs. de vedere. mai ales ca dupa ce ati recastig un mandat de europarlamentar parca v-ati dat drumul la analize de exceptie. am numarat 3 in 7 zile.

  5. Sigur că decizia Curţii Constituţionale germane diluează oarecum forţa tratatului de la Lisabona, dar nu cred că schimbă esenţial lucrurile, date fiind poziţia Germaniei în UE şi ponderea parlamentarilor germani în PE. În schimb, mi se pare că astefel se complică şi mai mult alegerea noii Comisii.

  6. Ma bucura interesul vostru pentru acest subiect. Legat de contestatia depusa la Curtea Constitutionala germana, mi s-a parut interesant exemplul dat de un deputat conservator bavarez chiar in sesizarea respectiva, pentru a demonstra cum Tratatul de la Lisabona permite evitarea Parlamentului german in luarea unei decizii: ministrul mediului din Germania nu reuseste sa convinga Bundestagul sa interzica folosirea becurilor cu incadescenta, care pot dauna mediului inconjurator – se spunea in exemplul dat. Totusi, dupa respingerea proiectului de lege de catre Parlamentul national, ministrul mediului face aceeasi propunere Consiliului European, unde ea este aprobata de ministrii altor tari si se bucura de suportul institutiilor europene, urmand sa devina o directiva europeana, care trebuie transpusa ulterior in legislatia nationala a fiecarei tari membre, desi Parlamentul national o respinsese.
    Se pune aici problema reprezentativitatii si, intr-adevar, pare corect rationamentul pana la un punct, pentru ca vointa cetatenilor germani, in cazul de fata, reprezentata de alesii lor in Bundestag trebuie sa se supuna directivei venite de la Bruxelles. Parerea mea este ca prin sporirea atributiilor Parlamentului European, for reprezentativ la nivel supranational, al cetatenilor din cele 27 de state, aceasta problema de reprezentativitate este rezolvata si Tratatul de la Lisabona face un pas mare in directia acordarii de prerogative sporite Parlamentului European. Inteleg foarte bine temerile parlamentarilor germani care au contestat Tratatul, dar solutia nu cred ca sta in disputa perpetua in materie de competente, care se poate naste in viitor intre institutiile europene si cele nationale, ducand la un blocaj al mecanismului european.

    @neinfectat de comunism:

    Nici in actuala formula statele mici nu au un cuvant greu de spus in UE, asa ca ma tem ca un stat federal nu ne-ar avantaja. In plus, Europa nu e America de Nord pentru a putea ajunge vreodata la o varianta in genul SUA, in primul rand din cauza diversitatii nationale si a radacinilor istorice puternice ale popoarelor europene.

    @Gabriela Savistky:

    Gabi, din pacate noi nu prea ne situam nicaieri, din simplul fapt ca altele sunt ”prioritatile” pe care le avem pe ordinea de zi a dezbaterilor publice. Imi pare extrem de rau ca temele majore in plan european isi fac foarte greu loc in spatiul romanesc…

    Cat priveste contraponderea la CSI, parerea mea e ca a fost depasita aceasta faza a rivalitatilor si ca proiectul european se construieste de sine statator, intr-un mod foarte sinuos dupa cum vedem.

    @Antoniu:

    Procedura de infringement a fost declansata si anul trecut impotriva Germaniei, pentru ca adoptase o lege prin care interzicea preluarea Volkswagen de catre o alta companie. Exista parghii de control comunitar si eu cred ca solutia sta in intarirea mecanismului european.

    @Bibliotecaru:

    Nu prea cred ca e vorba de graba, daca ne gandim ca dureaza de ani buni adoptarea tratatului constitutional, respins in 2005 de Franta si Olanda si propus apoi in varianta de la Lisabona. Iar presiunea pentru adoptarea lui vine tocmai din faptul pe care l-ai sesizat: semnam de nevoie acest tratat, nu neaparat de voie. Uniunea Europeana, cu institutiile si regulile sale actuale, nu face fata provocarilor impuse de valurile de extindere. Sa nu uitam ca in doar trei ani (2004 – 2007) au aderat nu mai putin de 12 tari la UE.

    @toader:

    Multumesc pentru apreciere si impartasesc nemultumirea fata de atitudinea SUA. Ambasadorul Taubman a plecat din Romania in decembrie si noul ambasador inteleg ca se va prezenta la post in 1 septembrie. Oricat ar fi de complicat transferul stachetei intre administratii, e o perioada destul de lunga fara ambasador intr-o tara aliata a SUA. Politica externa a guvernarii Obama merita o analiza aparte, pentru ca exista schimbari si contradictii numeroase de la inceputul anului incoace. Dar, asa cum am mai spus, oricat de prietenosi ar fi democratii americani, Romania nu prea intra in atentia lor.

    @Lucia Verona:

    Sunt curioasa care va fi continutul acelei legi, pentru ca atunci vom putea estima exact impactul pozitiei Germaniei asupra cadrului politic european. Dar nu cred ca va influenta in vreun fel alegerea Comisiei Europene. Apropo, am vazut ca presedintele Barroso a salutat decizia instantei germane…

    O zi frumoasa tuturor!

  7. Stimata doamna Cretu,
    Este clar ca decizia Curtii de la Karlsruhe complica “ecuatia puterii” in UE, cum bine ati spus. Permiteti-mi sa aduc o complecatare argumentatiei dvs.
    Fara sa o spuna explicit, aproape toti conducatorii statelor membre stiau si acceptasera, ca acest Tratat reprezinta inca un pas (mic, desigur) spre faurirea Statelor Unite ale Europei. Moment poate gresit ales, atunci cand criza economica ii face pe unii sa aiba reactii de retragere ca melcul un gaoacea lui. Au trebuit sa vina la Karlsuhe trei parlamentari (Peter Gauweiler – cel mai de dreapta deputat din partidul catolic bavarez CSU, si Oskar Lafontaine si Gregor Gysi, cei mai de stanga deputati in Bundestag, ambii sefi ai partidului Die Linke) pentru a semnala ca, prin acest edificiu asemanator unui stat (“staatsanaloge Konstrukt”), se stirbesc din prerogativele suverane ale statului german. Toti au inteles ca cei trei au dreptate, dar – pentru salvarea documentului – s-a gasit o solutie de compromis : nu Tratatul are lacune, ci Bundestagul. Decizia Curtii nu va impiedica deci ratificarea de presedintele Germaniei a Tratatului, ci ea atrage atentia asupra unei lacune in activitatea parlamentului cetrebuie corectata inainte de ratificare : acesta nu simtea responsabilitate pentru procesul de integrare european (sau, cu un simpatic termen tipic al acestei limbi : “Integrationsverantwortung”).
    Situatie stanjenitoare insa si din alte motive: De ce nici un membru al parlamentului vreuneia din tarile membre ale UE, care deja au ratificat Tratatul, nu si-a pus aceasta problema? Cat de stricta pentru activitatea ulterioara a Comisiei de la Bruxelles si a Parlamentului de la Strasbourg va fi legea ce se va desbate in Bundestag la sfarsitul lunii august? In ce masura decizia Curtii germane va influenta ratificarea Tratatului de Irlanda, Cehia si Polonia, tari care nu au facut-o pana acum?
    In fine, este oare avantajoasa pentru Romania crearea acestui precedent ce va da posibilitatea aparitiei unor legi nationale ce pot limita, in anumite cazuri, jurisdictia deciziilor adoptate de institutiile UE ? E drept ca pana acum Parlamentul roman nu a manifestat atitudini refractare la deciziile europene, poate si pentru ca pareau prea complicate si greu de contestat. Totusi recentele alegeri au introdus in PE o majoritate confortabila a deputatilor de dreapta si sunt sanse si ca presedintele Comisiei, Barroso, si el om cu vederi liberal-conservatoare, sa isi vada prelungit mandatul inca 5 ani. Printre deputatii romani de toate culorile politice sunt si oameni cu experienta in munca specifica grea in organizatiile internationale, dar si unii ce nu inteleg nimic din cele ce se petrec acolo, stiind doar ca au fost recompensati prin trimiterea la Bruxelles pentru alte servicii aduse in tara sau pentru legaturi de rudenie. Capacitatea deputatilor romani de a promova adoptarea de UE a unor decizii in favoarea Romaniei este deci mica, mai ales ca grupul socialist poate fi uneori in divergenta cu grupul popularilor in multe probleme. Daca, dupa alegerile prezidentiale din noiembrie, la carma statului roman va ramane tot actualul presedinte, acest rol al deputatilor socialisti la Bruxelles si Strasbourg va fi tot mai mic. Iata motive pentru care cred ca tara noastra ar trebui sa adopte si ea o lege, dupa chipul si asemanarea celei germane, care sa permita Camerelor reunite ale parlamentului sa examineze in lumina prevederilor constitutionale masurile propuse de Comisie si sa poata nega aplicarea lor pe teritoriul Romaniei. Cred totodata ca trebuie sa mai treaca timp in care constiinta de european a cetatenilor se va desvolta si cand vor simti ca sumele platite drept cotizatie la UE, sunt incomparabil mai mici decat avantajeje primite din partea UE. Astazi nici o zecime din cotizatia varsata de Romania nu s-a intors ca finantare a unor proiecte in tara.

  8. Pingback: Link-uri de weekend | Mirela Mustata

  9. Pingback: Global Furniture Vixen Brown Leather Loveseat - 7050-690

  10. Pingback: Bumbleride 2009 Indie Stroller All Terrain Vita

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s