În vizită oficială în Italia

 

A fost un moment deosebit să fiu alături de Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovici si Primarul orașului Florența, Dario Nardella, cu ocazia conferinței privind Starea Uniunii 2018, organizată de Institutul Universitar European din Florența.

 

În cadrul acestei vizitei oficiale în Italia, desfășurată la Roma și Florența- am avut întâlniri cu dna Virginia Raggi, primarul orașului Roma, capitala Italiei, și cu dl. Nicola Zingaretti, președintele regiunii Lazio cu care am discutat despre modul în care investițiile cu finanțare europeană din prezent creează premizele unei politici de coeziune puternice în viitor.

 

În a doua parte a vizitei, am susținut un discurs pe tema solidarității europene și a bugetului UE în cadrul conferinței despre Starea Uniunii 2018, organizată de Institutul Universitar European din Florența. Am subliniat că politica regională este cea mai puternică expresie a solidarității europene, fiind principala politică de investiții a Europei.

De asemenea, am fost onorată să pot avea privilegiul unei întâlniri cu Papa Francisc în Vatican, pe care îl apreciez pentru latura sa umană, apropierea față de oameni și mesajul său de       pace și   compasiune față de cei care au cea mai mare nevoie de o mână de ajutor. A fost un moment unic și extrem de emoționant.

 

Modificarea proiectului de cercetare „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP)

Photo credit: Vizită la șantierul de construcții IFIN-HH, 08/11/2014

Am aprobat săptămâna aceasta modificarea proiectului de cercetare „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP), care se derulează la Măgurele, în România.

Decizia mea vizează în principal aprobarea unui nou calendar în ceea ce privește realizarea lucrărilor de construcție și instalarea echipamentelor necesare; includerea unor lucrări de construcții auxiliare în a doua fază de implementare; precum și achiziționarea unor echipamente suplimentare destinate activităților de cercetare științifică.

Este o decizie importantă, cred eu, pentru că este vorba de un proiect însemnat pentru România, pentru cercetarea științifică din țară. În același timp, este important ca acesta să se deruleze fără sincope pentru că este un foarte bun exemplu despre ce poate face România cu fondurile REGIO. Și aș vrea să reamintesc că este un proiect unic în Europa: realizarea unei instalații cu fascicule laser și gama, care va beneficia de tehnologii de ultimă generație, cu ajutorul cărora va putea fi studiat impactul radiației electromagnetice foarte intense asupra materiei.

Decizia de amendare a proiectului ELI-NP se referă la lucrările prevăzute a fi realizate în cadrul primei faze de implementare. Aceasta este cuprinsă pentru finanțare în perioada de programare 2007-2013, cu o valoare totală a cheltuielilor eligibile de 136,4 milioane de euro, din care 116,3 milioane de euro (85%) provin din Fondul de dezvoltare regională.

Proiectul major ELI-NP face parte din Programul Operațional Competitivitate pentru asistență structurală și se derulează prin Fondul european de dezvoltare regională. Implementarea proiectului ELI-NP a fost împărțită în două faze încă de la debutul acestuia.

Faza a doua a proiectului de cercetare ELI-NP este prevăzută a fi finalizată în 2018 și are o valoare totală a cheltuielilor eligibile de 174,5 milioane euro, din care 148 milioane de euro provin din Fondul european de dezvoltare regională.

Reamintesc doar faptul că „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” este un proiect de cercetare pan-european, găzduit de Republica Cehă, România și Ungaria, al cărui scop este să promoveze cercetarea națională și europeană prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputație internațională, deschisă specialiștilor din mediul științific universitar și privat, precum și din mediul întreprinderilor.

Comisia Europeană anunță continuarea Grupului de acțiune pentru Irlanda de Nord

Corina Cretu, Emma Pengelly , Jennifer McCann, Declan Kelleher

La data de 14 ianuarie, m-am întâlnit cu doi dintre miniștrii Irlandei de Nord pentru a discuta despre continuarea activității Grupului de acțiune pentru Irlanda de Nord (Northern Ireland Task Force). Acesta va ajuta regiunea să beneficieze la maxim de politicile, programele și proiectele existente la nivelul UE; să participe mai activ în procesul politic al Uniunii; cât și să contribuie la procesul de consolidare a păcii și reconcilierii. Comunicatul de presă al Comisiei Europene oferă mai multe detalii.
La fel, mă bucur că am participat la semnarea programului PEACE IV pentru Irlanda și Irlanda de Nord. Programul urmăreşte consolidarea progresului către o societate a păcii şi stabilităţii şi promovarea reconcilierii în Irlanda de Nord şi Regiunea de graniţă a Irlandei. Urmăriți declarațiile de presă privind semnarea acestui program aici.

Prima întâlnire din acest an cu Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European

Iskra Mihaylova, Președinte al Comisiei pentru Dezvoltare Regională, PE; Corina Creţu, Comisar European pentru Politică Regională, CE; Nicola De Michelis, șef de Cabinet, Cabinetul Comisarului European pentru Politică Regională, CE.

Am avut săptămâna aceasta prima întâlnire din 2016 cu Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European. Le-am prezentat membrilor Comisiei Comunicarea CE care a fost adoptată în decembrie 2015 privind contribuția Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (ESI) la strategia de creștere a UE, Planul de Investiții și prioritățile Comisiei pentru următorul deceniu.

Este pentru prima oară când, prin această Comunicare, prezentăm angajamentele statelor membre în ceea ce privește obiectivele pe care și le-au propus pentru utilizarea fondurilor politicii regionale disponibile în perioada 2014-2020. Este, de asemenea, pentru prima dată când putem să spunem nu doar câți bani urmează să investim, ci și ce anume ne-am propus să obținem la finalul acestei perioade.

Conform Comunicării, Fondurile Structurale și de Investiții Europene sunt orientate către performanță, fiind totodată în acord cu recomandările din cadrul semestrului european, dar și cu cele specifice fiecărei țări. Aceste fonduri sunt direcționate spre patru sectoare-cheie care generează creștere economică: cercetarea și inovarea, tehnologiile digitale, sprijinul acordat economiei cu emisii reduse de dioxid de carbon și întreprinderilor mici.

Mi-am exprimat convingerea în fața membrilor Comisiei pentru Dezvoltare Regională a PE, că rezultatele estimate la încheierea exercițiului bugetar 2014-2020 vor fi atinse, mai ales că programele finanțate cu fonduri europene vizează în principal îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni.

 Spre exemplu, în perioada 2014-2020, 121 de miliarde de euro vor fi investiți în cercetare și inovare; 2 milioane de întreprinderi vor primi finanțare europeană pentru a deveni mai competitive; 14 milioane de locuințe vor fi conectate la rețeaua de internet de mare viteză; 7.500 de kilometri de cale ferată vor fi realizați, din care 5.200 de kilometri în cadrul rețelei TEN-T; 10 milioane de șomeri vor fi sprijiniți să își găsească locuri de muncă, alte 3 milioane de cetățeni europeni vor putea să obțină o calificare în muncă, iar 40 de milioane de persoane vor beneficia, la sfârșitul perioadei, de servicii medicale mai bune.

Comunicarea pe care am prezentat-o Comisiei pentru Dezvoltare Regională a PE include și rezultatele negocierilor cu toate statele membre cu privire la Acordurile de Parteneriat și la programe, precum și provocările-cheie pentru fiecare țară.

În ceea ce privește România, pot să spun că sunt mulțumită că discuțiile privind Acordul de Parteneriat, precum și cele legate de Programele Operaționale pentru perioada 2014-2020, au condus la o imagine clară privind prioritizarea investițiilor, creșterea finanțărilor pentru cercetare și inovare, o abordare echilibrată a investițiilor în domeniul transporturilor și stabilirea unor obiective în conformitate cu țintele naționale pentru 2020 și cu recomandările din Semestrul European.

Am ținut să le reamintesc membrilor Comisiei parlamentare pentru Dezvoltare Regională de potențialul enorm de combinare a fondurilor ESI și a Fondului European pentru Investiții Strategice al Planului de Investiții. Din păcate, autoritățile locale și regionale nu reușesc întotdeauna să îl aibă în vedere. Tocmai pentru a ne asigura că statele membre valorifică cu adevărat această oportunitate, am anunțat că, împreună cu Vicepreședintele Jyrki Katainen, pregătim noi orientări referitoare la complementaritatea fondurilor, iar aceste orientări vor fi gata în perioada imediat următoare.

Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (ESI) reprezintă o componentă importantă a investițiilor publice din UE pentru perioada 2014-2016, în medie de aproximativ 14 % din valoarea investițiilor publice totale, dar pot avea o pondere și de 70 % în cazul unor state membre.  Astfel, 454 de miliarde de euro din bugetul UE (637 de miliarde de euro în total cu cofinanțarea națională) vor fi investite în orașele și regiunile Europei în perioada 2014-2020, prin intermediul a mai mult de 500 de programe finanțate din fondurile ESI.

România a folosit integral fondurile europene alocate prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune

Astăzi, la Bruxelles, m-am întâlnit cu delegația Ministerului Fondurilor Europene din România, condusă de ministrul Aura Carmen Răducu.  Principalele teme de discuție au vizat situația implementării proiectelor din perioada de programare 2007-2013, finanțate prin Politica de Coeziune; prioritățile României pentru anul 2016, în vederea implementării cu succes a programelor din pe

Aura Carmen Raducu, to the left, & Corina Creţu

rioada 2014-2020 și includerea României în proiectul pilot privind dezvoltarea regiunilor.

În 2015, România a reușit să folosească integral fondurile europene alocate prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune. Implementarea proiectelor finanțate prin Politica de Coeziune din perioada de programare 2007-2013 în România, ca nou stat membru al Uniunii Europene, a avut un start slab, dar progresele au fost vizibile în a doua parte a perioadei. Aceasta am apreciat în special la întâlnirea de astăzi cu ministrul Fondurilor Europene din România.

La fel, sunt mulțumită de faptul că, în urma măsurilor propuse de Grupul de lucru pentru o mai bună implementare pe care l-am inițiat anul trecut, România a reușit să evite, în 2015, dezangajarea sumei de 1 miliard de euro, pe care țara a avut-o la dispoziție prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune. Grupul de lucru pentru o mai bună implementare a avut peste 30 de întâlniri cu autoritățile române în 2015, în urma cărora s-au stabilit planuri de acțiune pentru programele de Mediu, Transport, Competitivitate și pentru Programul Operațional Regional. Au fost identificate 80 de proiecte care urmează să fie fazate și ne așteptăm ca România să trimită la începutul acestui an mai mult de 40 de solicitări de modificare de proiecte, tocmai ca urmare a acceptării fazării. Totodată, Comisia Europeană a aprobat până în prezent 7 proiecte majore de transport retrospective sau alternative pentru România, în valoare de 776 milioane de euro, iar alte 5 proiecte din cadrul Programului Operațional de Transport, în valoare de peste 190 de milioane de euro, sunt în evaluare la nivelul Comisiei.

Acum, însă, este important ca România să aloce resurse financiare și umane necesare finalizării în condiții cât mai bune a programelor din 2007-2013 și demararea celor din perioada bugetară 2014-2020. La fel ca orice alt stat membru al Uniunii Europene care a experimentat pentru prima oară finanțarea europeană, România a avut nevoie de timp pentru a se adapta provocărilor. Cu toate acestea, rezultatele investițiilor realizate în țară în perioada 2007-2013, prin Politica de Coeziune, sunt bune. Au fost create peste 8.100 de noi locuri de muncă, dintre care mai bine de 600 în domeniul cercetării, iar mai mult de 1.250 de IMM-uri au beneficiat de granturi directe. Totodată, au fost îmbunătățite semnificativ infrastructura de transport și accesibilitatea, prin construcția a 124 de km de autostradă și reabilitarea a peste 900 de kilometri de drumuri naționale. Banii europeni au mai fost folosiți pentru modernizarea a 400 de spitale, școli și alte infrastructuri sociale, precum și pentru asigurarea de servicii la standarde europene în aceste domenii.

Tot la întâlnirea de astăzi cu delegația Ministerului Fondurilor Europene din România, am recomandat să se acorde atenție sporită demarării la timp a implementării noii perioade de programare 2014-2020, precum și să se stabilească mecanisme eficiente de monitorizare. Mai mult chiar, îndeplinirea condiționalităților ex-ante în domeniul achizițiilor publice, al managementului deșeurilor, al infrastructurii de sănătate și al Master Planului de transport este de maximă importanță pentru România. Iar elementele cheie care vor influența implementarea programelor noii perioade sunt nivelul de pregătire al administrației publice și buna guvernanță.

În final, sper foarte mult ca în scurt timp să fie demarat proiectul pilot pentru dezvoltarea regiunilor, propus recent de DG REGIO. Două regiuni din România, cea de Nord-Est și Nord-Vest, alături de alte două din Polonia, au fost incluse în proiect. Acesta care urmărește să identifice și să analizeze factorii care duc la decalaje sistemice în dezvoltarea regiunilor, precum și să găsească soluții pentru îmbunătățirea performanțelor acestora în privința folosirii fondurilor europene.

N.B.: Pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeană a pus la dispoziția României, prin fondurile Politicii de Coeziune, 19,7 miliarde de euro. Alocările pentru perioada de programare 2014-2020 se ridică la 22,4 miliarde de euro prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, la care se adaugă 106 milioane de euro prin Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Alte 8 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală sunt destinate dezvoltării sectorului agricol și zonelor rurale. Iar alocările pentru Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime sunt, pentru aceeași perioadă, de 168 de milioane de euro.

La drum!

Sunt onorată şi recunoscătoare pentru votul acordat astăzi de Parlamentul European, care mi-a încredințat mandatul politicii regionale în noua Comisie Juncker.

Politica regională este un instrument esenţial cu ajutorul căruia putem creşte competitivitatea Uniunii Europene, putem readuce creşterea economică şi putem crea locuri de muncă pentru a ieşi din criză.

Am trăit cea mai mare parte a vieţii mele într-o ţară care s-a bucurat de o creştere economică impresionantă graţie instrumentelor de pre-aderare ale UE și am văzut cu ochii mei efectele pe care politicile de coeziune le au asupra vieţilor oamenilor obişnuiţi.

Dar, odată cu criza, motoarele economice ale Europei au încetinit, discrepanţele economice dintre regiunile Europei au crescut şi acum trebuie să muncim de două ori mai mult pentru a readuce economia pe făgaşul său şi pentru a genera locurile de muncă atât de necesare în toate regiunile noastre.

Schimbare de sus în jos

Vă pot asigura că acest mandat nu va fi unul convenţional. Mi-am propus să facem reformă, nu doar să vorbim despre reformă. Schimbării de jos în sus eu vreau să-i răspundem cu o schimbare de sus în jos, începând de la cel mai înalt nivel.

Vreau să subliniez că Politica Regională nu este, din punctul meu de vedere, un simplu transfer de fonduri de la regiunile mai dezvoltate către regiunile mai puţin dezvoltate.

Politica Regională înseamnă ca regiunile Europei să devină mai puternice, să ne ajutăm unii pe alţii, să învăţăm unii de la alţii, să ne dezvoltăm împreună într-o Europă mai puternică şi mai competitivă.

În Uniune nu există State Membre care doar plătesc, aşa cum nu există State Membre care doar beneficiază. Există în schimb cetăţeni şi companii care beneficiază împreună de solidaritate, solidaritate născută din înţelegerea corectă a interesului fiecăruia. Cu toții ne dorim să punem umărul la constuirea unei economii europene puternice. Această politică „win-win“ este vitală pentru eforturile de integrare europeană şi pentru binele întregii Uniuni. O Uniune în care întregul este mai mare decât suma părţilor, o Uniune capabilă să îşi menţină locul în economia globală fără să arunce pe nimeni peste bord.

Prioritățile mele

Cele trei priorităţi ale mandatului pentru care m-am angajat în faţa Parlamentului European sunt:

1

Prioritatea noastră absolută astăzi este să facem o treabă bună în negocierea programelor operaţionale care vor determina investiţiile publice europene pentru următorii şapte ani, mai ales în acele regiuni şi ţări care au cel mai mult nevoie de ele. Aceasta este cheia către ieşirea din criză pentru Uniune. Fondurile noastre sunt singurii bani noi pe care-i avem la dispoziţie pentru eforturile de investiţie atât de necesare în economia reală.

Vreau să spun răspicat: calitatea programelor nu trebuie şi nu va fi compromisă – trebuie să fim siguri că ele au impact economic. Avem nevoie să traducem bunele intenţii bune din acordurile de parteneriat în realităţi operaţionale care pot aduce schimbare. Trebuie să ne asigurăm că proiectele sunt adoptate la timp, fără să compromitem calitatea lor.

Mai mult, vom căuta noi căi pentru a creşte absorbţia fondurilor europene de către statele membre prin transferul de bune practici dinspre state precum Polonia şi Portugalia către state precum Romania şi Bulgaria.

2

Vreau ca Statele Membre să ştie că perioada 2014-2020 nu va fi una oarecare. Este o oportunitate unică pe care trebuie s-o fructificăm la maximum, folosind cu chizbuinţă fiecare euro din bugetul Comunităţii. Pentru a reuşi, avem nevoie ca fiecare Stat Membru să folosească din plin instrumente financiare inovatoare, cum ar fi împrumuturile şi garanţiile în locul granturilor, pentru a putea finanţa mai multe proiecte, pentru a potenţa investiţiile private şi pentru a crea noi locuri de muncă.

Capacitatea instituţională şi buna guvernare stau la baza oricărui efort de dezvoltare reuşit. Convingerea mea este că acestea sunt mai importante decât banii şi sunt o pre-condiţie pentru ca politicile noastre să aibă succes. Iată de ce intenţionez să pun la dispoziție toată asistenţa tehnică şi instituţională de care va fi nevoie pentru a facilita apariţia unor proiecte de calitate. Aceasta va include diseminarea cât mai largă a bunelor practici, colaborarea inter-regională şi stimularea producerii de propuneri de proiecte relevante.

3

Nu în ultimul rând, avem nevoie de simplificarea procedurilor şi a birocraţiei, cu păstrarea unei bune gestiuni administrative şi financiare şi unei politici strice de toleranţă zero pentru fraudă.

Ştiu că este un obiectiv foarte dificil, dar nu mai vreau să aud că un IMM sau altul nu mai este interesat să obţină finanţările noastre pentru că i se par procedurile mult prea lungi, prea birocratice şi prea greoaie.

Preşedintele Juncker a spus că există în Uniunea Europeană un al 29-lea Stat Membru, cel al şomerilor, majoritatea dintre ei oameni tineri, de care trebuie să fim cu toţii conştienţi în timpul acestui mandat. Vreau să îi asigur că la ei mă gândesc astăzi când îmi suflec mânecile şi mă apuc de treabă.

Comisia Juncker la Parlamentul European

Întâlnire cu Preşedintele PES Serghei Stanişev

Am discutat astăzi la Strasbourg cu Preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni, dl Serghei Stanişev. L-am asigurat că una dintre priorităţile mele dacă voi fi aleasă Comisar va fi să ajut regiunile mai puţin dezvoltate ale Europei să recupereze decalajul faţă de celelalte regiuni.

În calitate de Comisar, voi lucra împreună cu Statele Membre pentru ca ele să utilizeze cât mai eficient fondurile din programele 2007-2013 până la sfârşitul anului viitor. Împreună, vom negocia programe pentru următoarea decadă care să ajute economia reală şi să contribuie la o bună strategie de ieşire din criză la nivelul UE.